marți, 22 iulie 2014

Chestiuni observate şi gândite în drum spre autogară

Pedeapsa la moarte nu a fost abolită în România, dar o primesc numai proştii smeckeraşi care circulă cu viteza luminii pe şosele sau cei ultragrăbiţi să ajungă la muncă, întâlniri diverse etc. S-ar putea ca singurul loc în care pot ajunge să fie la spital sau în rai depinde de situație. Iar aștia de spun ei că muncesc și nu-și permit să întârzie, oare pentru ce muncesc? Să plătească înmormântări și pomeni la care cei prezenți o să mănânce ca brontozaurii și o să spună ce om bun a fost decedatul, sau cum?

Unii sunt „dietiști” de profesie, doar că uneori spun lucruri trăsnite? Eh și ce dacă mănânc mici cu bere, desert, iar grătar de pui și iar desert. Lasă mă că mănânc mâine mere. Poate că merele ajută la slăbit dar două kilograme de mere rămân tot două kilograme de mere. Oare de ce nu slăbesc săracele ființe?

Mă întorceam cu ditai bagajul și mâncam prune în speranța că o să mai scadă în greutate. Dar ce să vezi, rămânea la fel de greu. Adică nu e ca atunci când auzi la radio că roșiile sunt doar 3 lei kilogramul, doar azi la supermarket. Iei 2 roșii și cântarul își spune un kil și zici lasă mă că tre` să pape și ală care le-a cules, ala care a pus roșia mare pe panou, ală care le-a vândut și revândut și ală cu vocea de la radio că așa e drăguț...Pana aceea trebuie să fiu la muncă. Pa pa.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Opinia ta aici