joi, 22 ianuarie 2015

Care-i secretul oamenilor matinali?

Există această tipologie de oameni care iubesc dimineţile. Îi recunosți după zâmbetele largi și dorința de a împărtăși tot felul de lucruri oamenilor din jur. Îți spun tot felul de chestiuțe despre viața lor care poate ar fi interesante dacă nu ar fi acea oră în care creierul tău e la un nivel ridicol de jos. Și mai sunt și cei își dau cu părerea despre nu știu ce știre catastrofală de la radio sau TV. De ce aș vrea să știu de nu știu ce accident aviatic sau victimele din război la o oră în care nu pot scoate două vorbe care au sens?

Ce e mai trist este că această lume aparține oamenilor care au reușit să facă un pact cu acest monstru ce poartă numele dimineață. Ei fac regulile. Nu știu dacă îi admir sau dacă îi disprețuiesc. Cert este că nu-i înțeleg sub nicio formă. Ce e grozav la o dimineață rece în care trebuie să te îmbraci, să mănânci repede și să pleci cine știe unde? Poate ajută muzica de la radio, neîntreruptă de vocile gălăgioase ale multor prezentatori care au chef de vorbă. Ei sunt exemplul perfect de persoane matinale. Mă întreb dacă chiar preferă diminețile sau pur și simplu s-au obișnuit cu ideea că jobul lor presupune să vorbească mult la ore imposibile. Există totuși o situație în care diminețile nu sunt atât de rele, de fapt sunt chiar plăcute. Îmi plac diminețile de vară la mare. Dar nu cele în care te trezești special pentru asta, ci acelea în care nu ai dormit noaptea precedentă. E superb să te bucuri de liniștea aceea interioară în care ești doar tu și valurile, păsările. Bine, e și mai grozav dacă mai ești și în compania unor persoane care sunt pe aceeași lungime de undă cu tine. Adică oameni care înțeleg cât de mult nu-ți plac diminețile și nu te bat la cap cu tot felul de amănunte cretine.


Și totuși: Care e secretul oamenilor matinali? Și nu vorbesc de aceia care sunt forțați de imprejurimi să se trezească. Mă refer la persoanele care pur și simplu adoră diminețile. Adică cei care se trezesc devreme într-o zi în care nu trebuie să facă nimic important sau să ajungă undeva. Poate e cafeaua. Dar nu cred că e vorba doar de asta.(Plus că am cunoscut persoane care preferă diminețile, dar nu și cafeaua) Şi eu beau cafea, dar tot intru în toţi pereţii, dulapurile şi oamenii care se găsesc între mine şi scopul meu matinal. Și oricum la mine cafeaua își face efectul după cel puțin o oră. Îmi dau seama pentru că pe lângă trezire încep să am tot felul de idei pe care le încadrez în categoria „trebuia să notez asta undeva pentru că sună bine”. Mă dojenesc dacă nu le scriu. Dacă le scriu, peste câteva ore majoritatea mi se par stupide și le abandonez. De ajuns despre mine și cafea. Vreau să aflu care este secretul oamenilor matinali.

.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Opinia ta aici