Poate sunt doar eu sau poate și tu ești la fel

spunea Adi Despot într-o colaborare muzicală...

Mă întorc la ceea ce m-a făcut conștientă că exist și că am un scop și un drum pe care trebuie să merg.Nu e numai o chestiune de alegeri,e mai profund de atât.E rezonanța aceea a oamenilor din jurul tău.Sunt fragili ca și mine.Caută fericirea de asemenea.Vor să primească aprecieri și vor să-și lase amprenta oriunde merg.Clasa a 9-a:Avril Lavigne peste tot:pe pereți,în gânduri,în gesturi,machiaj,aproape tot în afară de stilul vestimentar.Sunt neliniștită,nehotărâtă,foarte ironică,speriată,curioasă.Din afară se vede ca o aroganță adolescentină manifestată prin tot.Îmi place din ce în ce mai mult partea mea misterioasă.Sunt de neatins.Oricine își dă cu părerea nu are dreptate,numai eu știu ce e în sufletul meu.Acum scriu și știu că atunci când o fac pot trece peste o anumită etapă.Nu vreau să șterg cu buretele amintirile pe care le am din acea perioadă.Ele m-au făcut puternică.M-au făcut eu-cea de acum,care mai are puterea să scrie ce-i place.Cea care e îmbrăcată într-o rochie neagră de om mare,dar care nu mă va face un om mare.Eu voi rămâne veșnic o adelescentă spuneam și credeam aceste vorbe cu tărie.Nu sunt o femeie și nici nu vreau să fiu considerată una.Ascult în continuare,(ce-i drept mai rar) Avril Lavigne,dar nu mai am postere cu ea,pierd nopțile în continuare,ador stelele la fel de mult.Nu sunt diferită,nu văd schimbări imense în fotografii.Sunt eu împreună cu persoane diferite,în alte locuri.Multe lucruri s-au schimbat.Încerc în naivitatea mea să-mi recuperez întâmplările,lucrurile pe care le făceam cu plăcere.Dau greș mereu.Timpul nu e generos.Și totuși îmi place schimbarea:îmi place că stau la cămin,că merg la sport(uneori),că nu mai fac atâtea grimase,că îmi place culoarea verde.Despre asta vorbeam...Încă folosesc punctele de suspensie,și încă îmi place cum sună cuvântul „enigmatic”-asta vis a vis de melodie.Poate sunt doar eu,sau poate și tu ești la fel.

Mi-am dorit mult să scriu lucrurile astea ca o justificare a ceea ce nu pot fi de dragul nimănui.Nu pot aproba ce spun alții dacă nu sunt de acord,nu pot să nu fiu sinceră,pot doar să evit să spun ceva,nu pot să nu fiu copilăroasă,să nu fac conexiuni între întâmplări și oameni,nu pot să fiu altfel decât dacă dorința vine din interiorul meu și nu din observațiile altora.Cât despre cei deranjați de lucrurile care mă fac să fiu eu și doresc să le schimbe le doresc o viață de roboței împlinită!